Protejat: Trăind în Africa

Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vedea, te rog să introduci parola mai jos:

Parolă:

Povestea noastra: Zanzibar, altfel

Un articol puțin mai ciudățel, la fel ca cel din „Povestea noastră”: am povestit în „Instagram stories” despre Zanzibar – vroiam să vă arăt tot drumul nostru prin Tanzania, dar doar până aici am ajuns 🙈😂 – și, fiindcă mi-a plăcut ce a ieșit, am copiat imaginile să vi le arăt și vouă, traduse în limba română…

Am avut intenția de a vă expune acea parte a Zanzibarului pe care nu o găsiți în broșurile turistice, dar pe care eu o consider mult mai autentică și mult mai valoroasă. Și pedeasupra este și mult mai ieftină 😁💰

Deci, să înceapă povestea 😊📖:

Într-o zi friguroasă de iarnă, în decembrie 2020, ne-am îmbarcat într-un avion în aeroportul din Budapesta, iar 16 ore mai târziu am aterizat în Zanzibar, Tanzania.

Nu eram într-o stare foarte bună, Aron a dormit 4 ore, eu deloc 🥴, iar diferența de temperatură de cel puțin 30°C nu ne-a prea fost de ajutor, dar eram fericiți. Am realizat imposibilul 🎉

Având în vedere bugetul nostru, un taxiu nici nu intra în discuție 🚖🤷‍♀️, așadar am fost foarte recunoscători noilor noștrii prieteni (pe care i-am cunoscut pe internet), care ne-au asteptat la aeroport și ne-au ajutat la căratul bagajelor. Erau doar două rucsacuri, dar noi eram foarte obosiți, deci a fost un ajutor considerabil. Iar pe drum ne-am oprit la un stand de fructe și am luat prima noastră masă în Zanzibar🍍🍌🍉.

Calatorind cu un buget restrans

Pentru că bugetul nostru de călătorie este unul cu care majoritatea lumii nu ar porni nici până în satul vecin 😁💰, am închiriat împreună o casă mare departe de zonele turistice, în Mbweni, lângă Stone Town 🏠

Am împărțit costurile, iar nouă ne-a revenit 150$ pentru o lună, pentru un dormitor mare cu baie proprie și acces la spațiile comune. O afacere absolut mulțumitoare 😁.

Locuiam printre localnici, dar pentru noi asta a fost perfect, este exact ce ne interesa în călătoriile noastre 🌍: oamenii și obiceiurile lor.

O alta latura a Zanzibar-ului:

La 10 minute de casa noastră se afla o mică plajă, folosită exclusiv de localnici. A avut o magie aparte, a fost cea mai plăcută plajă pe care am văzut-o de-a lungul călătoriei noastre prin Zanzibar (și îmi păstrez opinia chiar si după ce am văzut cele mai frumoase locuri ale insulei)

Pe mica plajă din Mbweni era o atmosfera incredibilă și toți localnicii păreau acrobați 🤸‍♂️🤸‍♀️, sau cel puțin sportivi de performanță 🏃‍♀️🏃‍♂️(acesta ar fi trebuit să fie un video, dar mi-e imposibil să încarc așa ceva pe această platformă 🤷‍♀️):

Primii maasai pe care i-am văzut vreodată… 🙂 Nu știam atunci că oamenii cei mai apropiați mie vor fi dintre ei ❤️, si nu aveam cum să bănuiesc cât de mult voi aprecia si admira cultura, felul lor de a trăi și aportul pe care îl aduc întregii omeniri. Pentru mine ei reprezintă Africa 🌍❤️

Ca peste tot în călătoriile noastre, eram hotărâți să folosim și aici transportul public local, dala-dala 🚌.

Dar vai, când am văzut despre ce este vorba mai exact! 😱 Oameni topindu-se laolaltă într-un spațiu incredibil de mic și aglomerat… 🤦‍♀️🥵

Dar s-a adeverit a fi un loc excelent pentru socializare. E foarte ușor să legi prietenii în timp ce stați unul peste altul, la propriu 😂.

Chiar dacă aveam plaja aceea minunată lângă noi 🌊, noi suntem genul care are nevoie de mișcare. Multă mișcare 😁.

Așadar am vizitat des singurul oraș al insulei, capitala Stone Town 🗺️ (folosind dala-dala, desigur 😁🚍).

Stone Town

Eu nu vă voi arăta toate atracțiile turistice, pe acelea le puteți găsi în orice brosură sau ghid turistic.

Vă spun doar că, chiar dacă este un oraș minunat și absolut fascinant, pentru un european este haosul întruchipat 🙈.

Deci fiți pregătiți. Eu v-am avertizat… ⚠️😂

Viata noastră în Mbweni, Zanzibar

Am petrecut Crăciunul (2020!) 🎄 în Mbweni, într-un mod foarte netradițional 😊

Iar casa era tot timpul plină de copii… 🚶‍♂️🏃‍♂️🤸‍♂️ Și de zgomot 🥁.

Mult-mult zgomot 😱

Am găsit biserica asta micuță, Anglicană, în cartier ⛪. Nici unul dintre ei nu vorbea engleză, iar noi nu vorbim swahili 🙂, dar ne-au primit cu brațele deschise 🤗❤️

Mutarea

In ultima zi a anului (vorbim în continuare despre 2020), cu ajutorul celui mai simpatic șofer de tuk-tuk, Abeid – care întretimp ne-a devenit prieten – , ne-am mutat pentru o scurtă perioadă de timp intr-o alta parte a Zanzibarului: NUNGWI

A fost o decizie foarte bună, s-a adeverit a fi locul ideal pentru a petrece revelionul 🌊✨🥂.

Cele mai frumoase plaje din Zanzibar sunt în Nungwi, dar eu nu vă voi povesti despre ele…Eu prefer să vă arat ce se afla in spatele cărărilor turistice.

Nungwi, Zanzibar

Am locuit intr-un hostel foarte ieftin, undeva printre localnici. Cazarea a fost una chiar decentă, dar cartierul arăta așa….

Iar magazinele din cartier…. :

Si „restaurantul” nostru preferat…:

Acum probabil credeți că am locuit în cel mai sărac cartier din Nungwi 😁. Dar vă înșelati. În spatele plajelor frumoase, a hotelurilor și bungalow-urilor luxoase, așa arata întregul Zanzibar.

O alta latura a Zanzibar-ului:

Dar in aceste căsuțe modeste, în spatele acestor pereți dărăpănați locuiesc cele mai minunate suflete: sunt (și nu doar in Zanzibar, ci in toată Tanzania) cei mai calzi și primitori oameni pe care i-am intalnit vreodata. Și în nici un oras European nu m-am simțit în mai mare siguranță, decat aici…

Dar, chiar dacă insula Zanzibar este absolut minunată și ar mai fi fost multe de văzut aici, am simțit că a sosit timpul să plecăm. Cum călătoria nostră tanzaniană a fost planificată doar pentru 3 luni, am dorit să ne ramană suficient timp pentru a vedea și partea continentală a acestei țări

Dar Tanzania este mare, iar noi nu știam în ce direcție să o luăm, așa că am lăsat destinul să decidă. A fost alegerea cea mai bună, ca întotdeauna.

O prietenă nouă, care este proprietara unui hostel în Arusha, ne-a oferit un preț foarte bun pentru o ședere pe termen lung (o luna), astfel am decis: ARUSHA va fi.

Dar, cum camera era disponibilă doar peste două săptămâni, am fost nevoiți să căutăm ceva până atunci. Am cercetat harta, iar alegerea a căzut pe un orașel în apropiere de Arusha: MOSHI.

Ce s-a întâmplat pe continent?

Aste e o altă poveste. Una magică, care depășește orice imaginație ✨. Aventura vieții noastre.

Dar îmi va fi imposibil să vă povestesc totul pe rețelele de socializare 🤷‍♀️. Pentru partea asta va trebui să scriu o carte 📖.

Într-o bună zi…

🔸🔸🔸🔸🔸🔸🔸

Dacă considerați că vă este util conținutul acestui blog (sau dacă pur și simplu vă suntem dragi ❤️, sau… poate găsiți voi vreun motiv) și simțiți că ați dori să oferiți ceva în schimbul valorii primite, accept cu bucurie orice sponzorizare 🤗🌹.

Primim oaspeti (in Moshi, Tanzania, Africa)

În primul rând,

Informatii importante ⚠️

• oferim camera noastră absolut gratuit pentru max. 3 nopti, în primul rând familiilor monoparentale, dar nu numai. Pentru a beneficia de această ofertă specială, este necesara o discutie in prealabil, sa ne asiguram ca rezonam 😊

Dupa aceste trei zile, camera se poate închiria, la cerere, în urmatoarele conditii:

• primii 3 oaspeți au 30% reducere 🤗❤️

• familiile monoparentale au 50% reducere (ofertă permanentă) 👩‍👦👩‍👧‍👦❤️

• Oferta este valabilă doar celor care urmăresc pagina Facebook One-parent Story. Și nu pentru că așa am de gând să câștig mai mulți urmăritori 🙄 (mie chiar nu îmi pasă de treaba asta, calitatea întoteauna o consider mai importantă decât cantitatea), ci pentru că este vorba de căminul nostru, putem primi doar oameni care sunt aproximativ pe aceeași lungime de undă cu noi.

• și, pentru că suntem noi drăguți și sociabili, dar nu exagerat, și pe deasupra mai suntem și comozi, iar intimitatea și viața de familie este foarte importantă pentru noi, durata maximă a unei șederi este de 7 zile consecutive. Cu pauze (de ex. un safari, un Zanzibar… ) se poate și mai mult, bineînțeles. Iar dacă ne îndrăgostim unul de altul iremediabil, vedem noi cum facem 😉

• avem și două pisici, sper că le iubiți și voi 😊

Și ajungem în sfârșit la subiect…

Am tot lungit-o din cauza pozelor. Mai avem multe de îmbunătățit la cameră: o cuvertură pentru pat, o măsuță, o plasă pentru țânțari deasupra patului, un tablou (pictat de noi 😁🖌️🎨), dinastea… Deci imaginați-vă că sunt acolo 😀.

Iar acum să o luăm de la început și să vedem ce putem noi oferii 🙂.

Căsuța noastră este situată în centrul orașului Moshi (Tanzania, Africa), într-o zonă excepțională: lângă parcul Uhuru, cu unul din cele mai mari supermarketuri la 3 minute de noi, stația de autobuze (de distanță) la 5 minute, cu tot orașul în fața noastră, și totuși verde, nepoluat și liniștit… Iar din poartă se vede muntele Kilimanjaro 🗻. Și mai avem aici o comoară: singura bancă care nu percepe comision pentru retragere de la bancomat 💳 😁.

Dacă doriți să experimentați viața locală, dar toțuși doriți să aveți confort la nivel european, atunci sunteți în locul potrivit. Dar nu vă așteptați nicidecum la condiții de hotel.

Totodată, a petrece la noi câteva nopți nu înseamnă a avea doar un loc pentru dormit. Înseamnă să aveți un spijin local în a vă alege activitățile în concordanță cu bugetul. La noi veți fi în vizită la prieteni 🤗❤️. Prieteni care sunt suficient de „localnici” deja ca să vă poată îndruma, dar totodată înțeleg modul vostru european de a gândi 🌍.

Dar trebuie să luați în considerare că noi locuim într-o casă aflată într-o curte comună, printre localnici, unde când unul ascultă televizorul la maxim 🤦‍♀️(noaptea e liniste, nu vă faceți griji), când altul își întinde hainele în fața ușii noastre 🙄, iar curățenia în părțile comune este absolut relativă 🤷‍♀️.

Dar casa noastră este mare si luminoasă, iar camera de oaspeți are 3×3,5m și un pat dublu (încă nu este complet finalizată, va mai avea una-alta, după cum spuneam mai sus 😉 ). În caz că sunteți mai mulți, putem suplimenta locurile cu o saltea….

• 

• 

• 

Camera are și o baie proprie (cu duș în mijlocul băii 🙈, în stil Tanzanian 🤷‍♀️😂).

Iar din poartă se vede muntele Kilimanjaro 🗻:

Prețul camerei este de

15$/noapte

(cu tot felul de reduceri, vă rog să citiți secțiunea „Informații importante” de la începutul articolului).

Ce este inclus în acest preț? Ia să vedem:

• cameră cu pat dublu
• baie proprie
• acces la bucătărie
• plasă de țânțari
• ventilator
• prosop
• săpun
• TV în camera de zi (comună)
• Wifi
• Plus noi 👩‍👦(ca un bonus absolut 😁)

Dar, dacă sunteți prea mulți, doriți mai multă intimitate sau mai mult lux, avem alternative 🙂:

Cele mai la îndemână sunt cele două apartamente din curtea mea, închiriate prin Airbnb:

• apartamentul cu două dormitoare (plus toate cele: bucătărie, living, 2 băi, terasă)

• apartamentul cu trei dormitoare (plus bucătărie, living, terasă, 2 băi)

Indiferent că alegeți să vă cazați la noi, în vecini, sau la vreun hotel/hostel din zonă, noi vă vom trata ca pe prietenii veniți în vizită: vă călăuzim cu drag prin oraș, pentru excursii sau safari vă punem în legătură cu cele mai bune agenții de turism (conduse de maasai), vă propunem activități, conform principiilor enumerate aici (oferta completă este în lucru, dar dacă sunteți interesați, vă lămuresc cu drag)

În cazul în care doriți să rezervați camera noastră de oaspeți

• vă rog să ne contactați, preferabil pe Messenger, pagina One-parent Story, sau WhatsApp: +40 729 333615

• rezervarea va fi considerată confirmată doar în momentul plății a 20% din valoare totală

• în cazul renunțării la rezervare cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită, vă restitui avansul integral

• după acest termen în pricipiu se pierde avansul, dar aici, la noi, totul e foarte flexibil… 🙂

• Dacă doriți să știți ce puteți face în Moshi, aveți un articol despre asta aici
• Dacă doriți să vă faceți o ideie despre cât ar costa un concediu în Tanzania, găsiți informații și despre asta, aici
• Dacă vreți să știți ce anume facem noi aici, per total, puteți citi despre asta aici
• Iar în câteva zile va apărea un articol, foarte important, despre toate activitățile si excursiile pe care le puteți face în zona asta. Cam tot ce poate oferi Tanzania e aici, în jurul nostru 😁

🌸🐛🦋🐛🌸

Dacă considerați că vă este util conținutul acestui blog (sau dacă pur și simplu vă suntem dragi ❤️, sau… poate găsiți voi vreun motiv) și simțiți că ați dori să oferiți ceva în schimbul valorii primite, accept cu bucurie orice sponzorizare 🤗🌹.

Cat costa un concediu în Tanzania?

Am tărăgănat articolul acesta până nu s-a mai putut… 🙈 O grămadă de oameni îl așteaptă, iar eu mă bucur mult pentru asta ❤️, dar – pe lângă problemele tehnice – a existat o întrebare care m-a pus pe gânduri: toată lumea vroia să afle (de la mine!!!? 😱) la cât se ridică prețul unui concediu în Africa. Iar eu asta nu am cum să vă spun, pentru că depinde de foarte mulți factori. Să le luăm pe rând (pentru a fi mai usor să aflați detalii folositoare, articolul e plin de link-uri. Deschideți-le cu curaj la nevoie 😉) :

1. Biletul de avion

Care costă foarte mult. Iar eu aici nu am cum ajuta, doar cu unele sfaturi minore (presupunând că doriți să ne vizitați pe noi, aici, în Moshi) :

• Cel mai apropiat aeroport internațional este Kilimanjaro International Airport, dar poate vă este mai la îndemână să aterizați în Dar es Salaam (pentru destinația asta poate găsiți mai multe opțiuni), iar de acolo puteți ajunge la noi prin mai multe mijloace:
  • cu un zbor intern 🛫 către aeropoartele Kilimanjaro sau Arusha
  • cu autobuzul 🚌, direct în Moshi – drumul durează 10-12 ore, să îmi cereți neaparat în avans părerea privind compania de transport pe care o alegeți
  • cu trenul 🚂, direct în Moshi – drumul durează în jur de 15 ore, dar poate fi o aventură extraordinară, dacă nu sunteți cu copii mici după voi…
• Site-ul acesta mi se pare deosebit de util. După identificarea companiilor cu zboruri către Kilimanjaro Airport, vă recomand să intrați direct pe site-urile acestora, să aflați/comparați prețurile (dacă aveți nevoie de ajutor, în schimbul unei cafele ☕ – sau două, trei, după caz 🙂 – vă asist cu drag)

2. Cazarea

Aici nu putem știi nimic, fiecare are alte pretenții, iar prețurile pot varia între 10$ (hostel, dormitor comun) și 150$ pe noapte, dar găsim și cu 2.500$/zi, dacă chiar ne ambiționăm.

Ceea ce vă pot propune eu, aici în Moshi, sunt următoarele:

• Pentru 15$/noapte puteți fi oaspeții noștrii. Detalii despre ceea ce vă putem oferi noi găsiți aici

Dar, dacă sunteți prea mulți, doriți mai multă intimitate sau mai mult lux, avem numeroase alternative. Eu vă prezint două dintre ele (cele mai apropiate de noi, în ideea că vreți să petrecem timp împreună), dar vă pot asista și în găsirea altora, (dacă este necesar, chiar și în Arusha):

• Primul, în categoria lux, este Parkview Inn, aflat la două porți de noi, cu prețuri între 75 și 120$/noapte
• Celălalt, African Jungles, la o distanță de 15 minute (pe jos) de noi, cu prețuri cuprinse între 15$ și 60$, în funcție de sezon, ușor negociabile 😉

3. Mancarea

Aici iar avem mai multe variante:

• cea mai ieftină: gătitul acasă. Preferata mea 🙂. Dar pentru asta aveți nevoie de o bucătărie, sau cel puțin de acces la una. Legumele și fructele sunt extraordinar de ieftine aici, în schimb produsele din export (unt, caș, conserve) sunt scumpe

• aproape la fel de ieftine, dar indicate doar pentru cei mai curajoși: „restaurantele” locale, unde o porție de mâncare începe de la 1,5$
• mai avem și restaurantele de nivel european, diferite catogorii, unde o prețurile încep de la aprox. 5$ și pot urca la infinit 📈

4. Transportul

Și acesta e un factor important, care poate face diferența. Pentru că, atât în orașe, cât și în afara lor, avem de ales dintre mai multe opțiuni:

• Transportul public local: dala-dala (microbuze). E ceva de toată groaza, numărul pasagerilor este de obicei dublul a orice vă puteți imagina, dar e ultra ieftin și este ceva ce nu trebuie ratat, e parte a aventurii. Este mijlocul de transport cel mai des folosit de noi. (prețul unui bilet este de aprox. 0,25$ în interiorul orașului și 1,8$ până în cel mai apropiat oraș, Arusha)

• Următoarea variantă, raportat la preț, sunt motocicletele-taxiu (boda boda) care înpânzesc orașul. Le găsești la fiecare colț, sunt rapide si ieftine, dar prețuri exacte nu vă pot spune, pentru că noi nu le folosim, din motive de siguranță: aici nimeni nu folosește cască de protecție 🙈

• Mai avem un vehicul-minune, pe care noi îl folosim cu drag: tuk-tuk sau bajaji, motocicleta cu 3 roți, cu cabină 🙂. În interiorul orașului un drum costă între 2000 și 5000 Tsh (aproximativ 1-2.5$)

• Taxi – am folosit de două ori într-un an jumate, forțați de împrejurări. Sunt scumpe și total nepractice pe căldura asta

5. Excursii si activitati

Asta este partea unde diferențele pot fi enorme 😁.

Și, pentru că aproape tot ce poate oferi Tanzania e aici, în jurul nostru, eu am zis că dacă tot sunt aici, să vă ajut să găsiți activități pentru propriul buget. Un safari este o distracție foarte scumpă (taxele de intrare în parcurile naționale, cazarea în interiorul acestora, mașina de teren și șoferul pot costa o mică avere) pe care nu toți ne-o permitem, dar Tanzania înseamnă mult mai mult de atât, aici sunt foarte multe lucruri care merită văzute, pentru prețuri mult mai accesibile.

Subiectul fiind foarte vast, am să scriu un articol separat despre el, în următoarele zile.

🔸🔸🔸🔸🔸🔸🔸

Dacă considerați că vă este util conținutul acestui blog (sau dacă pur și simplu vă suntem dragi ❤️, sau… poate găsiți voi vreun motiv) și simțiți că ați dori să oferiți ceva în schimbul valorii primite, accept cu bucurie orice sponzorizare 🤗🌹.

Moshi, Tanzania

Moshi este un orășel mic și extraordinar de prietenos (cu o populație de aprox. 200.000 locuitori) aflat în nordul Tanzaniei, aproape de granița cu Kenya. Se află la o altitudine de 900m, la poalele muntelui Kilimanjaro 🗻 (cel mai înalt munte al Africii), cu locuitori super prietenoși și săritori, unde eleganța e la ea acasă👗. Aici (defapt peste tot în Tanzania) nimeni nu se grăbește, toate sunt pole-pole (încet-încet), iar viața e hakuna matata (fără probleme) 🙂.

Vremea

Moshi se află la o distanță de doar 370 km de ecuator și are un climat tropical (umed si uscat), dar din cauza altitudinii are temperaturi mai moderate decât zonele vecine (acum să nu credeți că ar fi tocmai răcoare 😀, de exemplu momentan sunt 32°C 🥵) .

Nu mă întrebați despre anotimpurile de aici, mă depășește complet 😀, tot ce am putut înțelege este că sunt două anotimpuri uscate și două ploioase, în principiu toate sunt calde – nici nu putea fi altfel atât de aproape de ecuator -, dar mai există și un mini-anotimp rece (dada, pe ăsta l-am prins, chiar există, am fost nevoiți să îmbrăcăm ceva cu mânecă lungă de vreo două ori, iar localnicii si-au scos gecile de iarnă… 🧥🧤🧣😀).

Anotimpurile ploioase sunt aproximativ în lunile aprilie-mai (aceasta este mai intensă, se numeste masika) respectiv sfârșit de octombrie-noiembrie (mai puțin intens, vuli), dar din experiența mea se poate trăi liniștit cu ele. Probabil în safari și drumeții pot fi deranjante (în special în luna aprilie), dar în vizitarea orașelor nicidecum. Sunt un fel de primăvară/toamnă puțin mai ploioasă, dar călduroasă.

Cum ajungem acolo?

Cel mai apropiat aerorport internațional este Kilimanjaro Airport, aflat la 32 km de Moshi.

Dacă vă aflați deja în Tanzania, puteți ateriza și pe aeroportul din Arusha (aflat la 81 km de Moshi), sau puteți alege să călătoriți cu autobuzul sau chiar și cu trenul.

Ce putem face în Moshi?

Ce putem vedea (interesant) în acest orășel fermecător? Ia să vedem… În primul și în primul rând avem aici

Muntele Kilimanjaro

ridicându-se maiestuos deasupra localității 🗻. Nu îl putem vedea tot timpul, și nu din orice punct al orașului (dar, ca norocul 🍀, se vede tocmai din curtea noastră 😉), ca orice vulcan care se respectă, se ascunde după o perdea de nori în majoritatea timpului ☁️🌫️

Să vă mai zic despre el?

„Asezarea geografica a masivului Kilimanjaro este la 340 km sud de ecuator, la granita dintre Tanzania și Kenia. Este de origine vulcanică și din el face parte cel mai inalt varf al Africii, Uhuru Peak, cu 5.895 m.

Cu toate că se afla situat intr-o regiune tropical-ecuatoriala, una din cele mai calde regiuni de pe glob, datorita altitudinii ridicate pe varful muntelui exista zapada permanenta.

Datorita pozitionarii ansamblului montan la limita de coliziune a placilor tectonice africane si a celei numita placa tectonica a Somaliei (placa de est), exista o posibilitate permanentă de eruptie vulcanica. De asemenea, prin ciocnirea acestor doua placi, in urma cu milioane de ani, s-a format Marele Rift al Africii, care ar putea deveni, conform unor estimari geologice, un nou ocean.”

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Iar acum vă voi prezenta doar partea suficient de autentică a orașului, locurile unde chiar puteți simți că sunteți în Africa 🌍

Unele propuneri vor fi chiar ciudate 😁, dar trebuie să aveți încredere în judecata mea 😉.

De exemplu, dacă nu ați văzut-o la sosire, atunci trebuie să vizitați neaparat

Statia de autobuz

• 

• 

• 

• 

• 

Pentru că aici și în

Piata centrala

puteți simți cel mai bine pulsul orașului… 😊

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

După aceste experiențe cu siguranță veți simți nevoia de puțină liniște, iar locul ideal pentru relaxare este

Uhuru Park

• 

• 

• 

• 

• 

• 

O cafea gustoasă ☕ puteți savura la

Union Caffe,

o cafenea parcă uitată aici din vremurile coloniale:

• 

• 

• 

• 

  dav

• 

Sau pe oricare dintre rooftop-urile hotelurilor, de unde aveți o panoramă extraordinară:

• 

• 

• 

• 

Iar dacă simțiți că în

Centrul orasului

• 

• 

• 

• 

  sdr

• 

  dav

• 

  dav

• 

• 

este prea multă civilizație pentru a vă simți în Africa, puteți face o plimbare în

Cartierul Njoro

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Puteți participa chiar și la un

Mini curs de pictură Africana

dacă doriți

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

  dav

Despre împrejurimi vă voi povesti data viitoare, pentru că sunt multe posibilități extraordinare, începând de la excursii de o zi până la escaladarea muntelui Kilimanjaro, un safari în una din Parcurile Naționale sau o vizită în satul maasai. Dar pentru toate astea va trebui să colaborăm cu o agenție turistică sau cel puțin un ghid autorizat, iar eu – bineînțeles – îl recomand cu mare drag pe Kipe și firma sa: Kipe Adventure.

Iar în postarea Tanzania (o găsiți în „Meniu”) puteți afla mai multe despre planurile noastre de viitor și cum putem face să ne vedem pe-aici… 😉

P.S.: Oh, și mai avem ceva drăguț aici:

Rau Forest

O pădure fermecată, aflată chiar la marginea orașului, unde locuiesc maimuțele „Black and white Colobus monkey” (că habar nu am care este denumirea lor în limba română 🙈).

Bineînțeles că și pentru asta ne trebuie un ghid, dar i-am găsit pe ei: Rau Eco and Cultural Turism, par să aibă programe interesante.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

🔸🔸🔸🔸🔸🔸🔸

Dacă considerați că vă este util conținutul acestui blog (sau dacă pur și simplu vă suntem dragi ❤️, sau… poate găsiți voi vreun motiv) și simțiți că ați dori să oferiți ceva în schimbul valorii primite, accept cu bucurie orice sponzorizare 🤗🌹.

Tanzania, Africa: satul maasai

După cum probabil știti, zilele trecute am vizitat, împreună cu prietenul nostru, Kipe, satul lui natal… Am știut că va fi ceva deosebit, dar nu m-am așteptat să fiu atât de profund impresionată… ❤️

Nici nu știu de unde să încep.

Am ajuns într-un apus incredibil, în mijlocul pustietății (la propriu, nici drum nu există, am mers cu motocicleta… ), în interiorul parcului național Tarangire. În depărtare strălucea lacul Manyara. Familia ne astepta cu sufletul la gură și cu brațele deschise. Oameni calzi si primitori, cum nu am mai întâlnit vreodată ❤️.

Kipe ne-a cedat „apartamentul” lui, o căsuță mică, în care nu încape altceva decât patul tradițional acoperit cu piele de vacă.

Ah, și acum știu despre ce am să vă vorbesc prima dată 💡: despre organizarea familiei, a spațiilor de locuit și a comunității, inclusiv modul de construire a caselor 🏘️.

Satele lor nu arată nici pe departe ca ale noastre. Familiile locuiesc în asa numitele „boma”, la distanțe considerabile unii față de alții.

Familia lui Kipe este compusă din tatăl lui (care este șeful de trib al întregii regiuni), cele două soții ale acestuia și copii lor, iar spațiul lor de locuit este organizat în felul următor: în mijloc se află țarcul animalelor (capre si vaci), iar în jurul lui se află casele, construite în cerc. Cea mai mare, rectangulară, este al tatălui, iar cele mai mici, rotunde, sunt ale femeilor si copiilor. Băieții, după circumcizie (între vârsta de 15-20 ani) se mută în căsuțe separate.

Toate casele sunt construite de femei, din materiale naturale: diferite tipuri de lemn, pământ din mușuroiul termitelor, excremente și urină de de vacă, apă și iarbă.

Curent electric nu este, iar despre apă cred că știți deja…💧

Dar între casele acestea mici, tradiționale, domnește așa o atmosferă de pace, armonie și unire cu natura, cum nu am mai simțit niciodată 🧘‍♀️🍃

Căsuța noastră (al lui Kipe, defapt… 🙂), casa mamei și ceaiul de seară… 🍵🏡

După sosire Kipe ne-a prezentat căsuța. Ne-am înțeles că o vom ocupa pe al lui – unde era un pat tradițional, construit din același material cu casa, acoperit cu o piele de vacă – iar dacă ni se va părea incomod, pentru a doua noapte putem să ne mutăm în casa fratelui său, unde era un pat normal, cu saltea.

Cu toate că nu a vrut să ne dea nici măcar o pernă 🙈, pentru că zicea că ei nu folosesc așa ceva și a insistat să încercăm si noi 😁, iar patul era cam tare și puțin rece la început (nici cearceaf nu exista, bineînțeles) – ca să nu mai vorbim de faptul că aveam impresia că mai locuiau și niste furnici acolo, cu noi 🐜 (plus viespii care își făceau cuib în căsuță, despre care Kipe a zis că e ok, sunt prietenoși 🙈) -, am hotărât că vom petrece și a doua noapte acolo.

În căsuță nu mai exista nici un alt mobilier, doar o bancă (nici nu ar fi încăput altceva).

Seara am fost invitați la un ceai în casa mamei sale. Ea este prima soție al tatălui său, iar casa ei este a doua ca mărime, dar chiar si așa e foarte mică în comparație cu obiceiurile noastre. Cam cât bucătăria mea… În interiorul casei se află locul de gătit și locurile de dormit: un pat pentru copii si unul pentru ea, despărțite mai mult simbolic.

Mama este o femeie extraordinară ❤️, zâmbitoare și caldă, cu care ne-am înțeles perfect, chiar dacă nu vorbeam aceeași limbă (nimeni nu vorbea engleză, doar Kipe).

Când am intrat în casa ei, prima impresie a fost ciudată: era fum și întuneric… Dar după ce ne-am așezat și ochii noștrii s-au obișnuit cu lumina slabă care provenea de la focul făcut cu lemne la marginea camerei, și nici fumul nu ne mai deranja așa tare, ne-a cuprins atmosfera aceea de nedescris: un sentiment incredibil de familiaritate, siguranță, căldură si bine… ❤️. Era acolo mare parte a familiei: copii, adulți, noi… Ceaiul a fost extraordinar, făcut din plante medicinale și lapte. Se auzea zumzetul focului, înghițiturile copiilor, iar Kipe ne povestea despre calabash, un recipient din piele, ornat cu mărgele, o adevărată operă de artă, folosit la păstrarea laptelui sau al sângelui de vacă, pe care îl beau cu ocazia anumitor ceremonii…

A fost o seară ca în povești… ✨

⛺🍵🔥✨🌙❤️

*lângă fotografii găsiți și explicații (din păcate poze din casa mamei nu am, a fost imposibil să le fac… )

Căsuța noastră

Ceaiul de dimineața cu bunica

Avem musafiri

Interiorul (patul cu piele de vacă)

Mama și casa ei

Calabash

Dimineața, după ce m-am spălat pe dinți si față cu toți copii din boma după mine 🙈, și am băut ceaiul de dimineață cu bunica (mama tatălui, care a venit special ca să mă întâlnească pe mine ❤️) și cu toti cei care s-au adunat în casuța noastră minusculă, am pornit să vizităm școala… 🏫

Cadourile au fost alese la recomandarea lui Kipe: trei mingi, o cutie de jucării umplute cu ciocolată și …semințe de porumb🌽. Pentru plantat. Da. Astfel copii vor avea o masă pe zi tot anul 🥣. Nu știu ce ziceți voi, dar eu apreciez enorm gândirea asta super practică a lui Kipe.

Despre școală, proiect și tot progresul extraordinar pe care l-a făcut Kipe în ultima perioadă (mulțumită, parțial, donatiilor voastre ❤️) v-am povestit de multe ori. Cei care, printr-o minune, au ratat, găsesc postarea aici.

Acum am să vă povestesc despre copii.

Copii din Africa, în general, sunt mult mai linistiți, senini, zâmbitori și (da… 🤷‍♀️) bine crescuți decât ai noștii, iar cei de la școala lui Kipe (ca și cei din familia lui) par a fi chiar mai domoli. Nu se împing, nu fac gălăgie, nu încearcă să iasă în evidență, dar sunt extrem de curioși si prietenoși, e o adevărată plăcere să te aflii în jurul lor. S-au prezentat, mi-au cântat, am numărat, am jucat fotbal… Majoritatea cred că nu au mai văzut o minge, nu prea știau ce e de făcut cu ea ⚽, dar au învățat repede ❤️.

Orele au trecut neobservate, iar la prânz au plecat toți către case, pentru că programul privind masa zilnică din păcate este sistat momentan, până la rezolvarea problemei privind apa potabilă…💧🙁

Calitatea educației din Tanzania este cu mult sub nivelul Europei, nevorbind de faptul că multe familii nu îsi permit „educația gratuită” și astfel copii rămân doar cu câteva clase. Tocmai asta e problema pe care încearcă să o rezolve Kipe prin proiectul său: să ofere o educație de bază copiilor al căror familii nu îsi permit asta, iar mai tărziu să le ofere sprijin material pentru a-și putea continua studiile. Educația este singura poartă prin care se poate evada din sărăcie.

Chiar dacă Kipe face tot ce îi stă în putere (și chiar luptă din răsputeri, ăsta e motivul pentru care îl ajut cu așa mare plăcere), mai au nevoie de atât de multe!

📝 – voi vedeți cum arată „sala de clasă”? (vă mai arăt mâine niste poze, făcute după ploaie… ) Trebuie neaparat îmbunătățită…
📝 – chiar dacă construcția toaletelor a fost începută, deocamdată nu sunt suficienti bani pentru a o putea termina (este o cerință pentru ca școala să primească acreditarea necesară)
📝 – tot pentru acreditare este nevoie de o încăpere pentru odihnă (pentru copii) si o „sală profesorală”
📝 – și încă nici nu am vorbit despre materiale educaționale, jucării, salariul învățătorului, masa copiilor…

Deci orice ajutor este absolut binevenit.

Dacă simtiti că ați vrea să susțineți acest proiect minunat (nici o sumă nu este prea mică 🙂), puteți dona pe pagina de fundraising, dar a la fel de bine puteți să o faceți și în contul meu (astfel scăpăm de taxa de 12% și termenul de așteptare de 30 zile de la GoGetFunding 🙄), banii vor ajunge integral acolo unde trebuie 🙂. Doar să specificați exact pentru ce îi trimiteți.

Conturile mele:
💳 Revolut sau +40 729 333615
💳 PayPal
💳 ING – vi-l trimit la cerere, prin mesaj privat😉

WALKING SAFARI

Atât de multe s-au întâmplat în cele două zile petrecute în satul maasai, încât îmi ia o săptămână să vă povestesc… 🙈

După vizita de la școală am luat masa… Iar aici ne și împotmolim din nou, pentru că trebuie să detaliez… 🤷‍♀️

În primul rând trebuie știut că Aron e cel mai mofturos copil pe care l-ați văzut vreodată. Până acum nu am putut gusta aproape nici o specialitate locală, nu doar aici, ci nicăieri în lume, pentru că mai mult ca sigur nu i-ar fi fost pe plac. Deci eram convinsă că el nu va mânca nimic și deja făceam calcule privind șansele lui de supraviețuire… 🙈

Dar, spre marea mea surprindere, aici a mâncat. Și chiar bine. Iar asta se datora în primul rând faptului că mâncarea era ușoară și gustoasă (consta din ugali – un fel de mămăligă – , fasole, orez, ceva legume verzi și lapte), iar servirea mesei se făcea în cel mai simplu mod posibil: venea Kipe cu blidurile, le punea pe jos în căsuță si mâncam toți trei din acelasi bol, de obicei fără nici un tacâm 🍲. Visul oricărui copil 😁.

După masă am pornit într-o plimbare până la lacul Manyara. Am mers câteva ore prin savană, unde am văzut de la distanță foarte mică zebre, gazele și antilope gnu, iar lângă lac am întâlnit cele mai mari păsări zburătoare: berzele marabu, precum și o specie de flamingo mică, provenită din Europa. Pescarii întâlniti pe mal au fost tare drăguți si ne-au plimbat puțin cu barca, contra unei sume modice…

Și uite așa ne-a oferit viața un safari la care nici nu am îndrăznit să sperăm 🦓🐃❤️. A fost o dupămasă de vis ✨, iar Kipe s-a adeverit a fi ghidul ideal… Vi-l recomand cu mare drag ❤️.

Din păcate telefonul meu era pe undeva (în cea mai apropiată localitate) la încărcat, așadar am doar pozele făcute cu telefonul lui Kipe.

Să vă mai spun și partea amuzantă: era o căldură covârșitoare, iar Kipe ne-a întrebat la pornire dacă nu vom avea probleme cu pielea… Eu am fost indignată, cum să avem probleme, suntem aici de un an, am supraviețuit si Zanzibarului, come on… 💪.

Noroc că aveam cu noi o eșarfă, cu care l-am putut proteja pe Aron cât de cât 🏜️, dar chiar si așa se poate vedea în ultima poză cum arăta în ziua următoare 😂🥵. Despre mine nici nu mai vorbesc (să nu sperați la poze 🙈), eu nu aveam nici o protecție… 🤦‍♀️

La întoarcerea din plimbare deja ne așteptau războinicii maasai pentru un dans tradițional. Aron a dansat cu ei (si eu, puțin, din păcate nu prea am poze 🤷‍♀️), iar după înserat ne-au arătat cum se aprinde focul fără nici o ustensilă 🔥.

Ați crede că, neavând electricitate, oamenii aceștia se culcă devreme (aici se întunecă pe la ora 19:00), dar nu, nici vorbă, viața continuă la turaj maxim chiar și după lăsarea serii 🌌.

În seara aceea am avut norocul să asistăm și la o întâlnire al „Elder”-ilor tribului (având în vedere că – după cum v-am mai spus – tatăl lui Kipe este șeful de trib al întregii regiuni). Noi bineînțeles nu am avut acces acolo 🙂, dar au venit câțiva dintre „bătrâni” să ne salute. Spre marea mea surprindere nu erau bătrâni deloc, ci aveau pe undeva pe la 30 de ani.

Mi-au explicat că viața lor este împărțită pe etape: tinerii trec la etapa de „războinici” în momentul circumciziei (pe la vârsta de 15-20 de ani), iar de acolo la cea de „bătrâni” în jurul vârstei de 30 de ani. Ei nu calculează anii de viață, ci sunt alte criterii pentru trecerea etapelor, deci cineva poate deveni „Elder” chiar și înainte de a împlini 30 de ani.

Așadar acum a fost o forfotă și mai mare în boma noastră, care era plin de războinici si bătrâni sosiți de peste tot.

Așa se face că în seara aceasta ceaiul din casa mamei l-am băut în compania unuia dintre acești bătrâni ai tribului (nu cred că avea mai mult de 35 de ani 😁), povestind despre familie și tradiții, și nu mi-a venit să cred în ce lume de basm am ajuns… ❤️✨

Și ultima poveste din satul maasai. Promit 😀. Sper că mai rezistați 😂 – vă dați seama că toate astea s-au întâmplat în nici două zile?

După ce s-a așezat liniștea peste sat, ne-am dus și noi la culcare. Eram rupți de oboseală, Aron a adormit în mijlocul poveștii de seară (da, eu încă îi mai citesc în fiecare seară, chiar și în satul maasai, cu lanterna 🔦 – show must go on 🤷‍♀️ ), când a început să plouă. Tot mai tare ⛈️. La început era fain: sunetul ploii în natură, mirosul pământului ud… Știți voi, ca în excursiile cu cortul… 🏕️

Dar – exact ca în excursiile cu cortul – parcă nu mai era așa fain din momentul în care ploaia a început să picure în casă, prin acoperiș, exact lângă capul lui Aron. Iar după aceea în tot mai multe locuri 😱💧. Am fost nevoită să trezesc copilul, dar sincer habar nu aveam ce să fac. Am scos capul pe ușă, turna cu găleata, la propiu, iar în curte era o apă de cel puțin 10 cm. Nu se auzea nici o mișcare în boma, toată lumea părea să fie în regulă, în afară de noi…

Am încercat să îl sun pe Kipe, dar avea telefonul închis. Privind apa de pe pielea de vacă cu care era acoperit patul, am zis că nu avem altă soluție, trebuie să traversăm curtea și să îl trezim pe om. Așa că am deschis umbrela (da, da, aveam si umbrelă, ca o adevărată lady👸☔, în mijlocul pustietății 😂) și ne-am aventurat. Din păcate nu am rezolvat nimic, degeaba am bătut la ușă, sunetul ploii si a tunetelor erau prea puternice… La altcineva nu am îndrăznit să bat (era 1:30 noaptea), mama dormea cu copiii mici, cum să îi trezesc, iar șeful de trib nici nu intra în discuție 😁, nevorbind de faptul că nimeni nu vorbea engleză… Deci ne-am întors uzi leoarcă în căsuța udă leoarcă, când, ca norocul, ploaia a început să se domolească și nu mai intra în interior. Am șters patul cu un prosop (noroc că era piele de vacă, dacă ar fi fost un pat normal nu s-ar mai fi putut dormi în el), și ne-am culcat la loc, sperând că nu mai pățim încă una ca asta în aceeasi noapte 🤦‍♀️. Am avut noroc…

Dimineața, înainte de plecare, am mai vizitat încă o dată școala și am constatat cu tristețe că și acolo a întrat apa… Trebuie neaparat îmbunătățit acoperișul. Nu e mare lucru, dar sunt atât de multe de făcut, iar banii sunt atât de puțini, încât orice problemă e o greutate în plus.

Știu că sună aiurea că vă tot zic să ii ajutăm cum putem, cu cât putem, dar dacă i-ați vedea și i-ați cunoaște ați înțelege ce m-a apucat… Sunt cei mai blânzi oameni pe care i-am văzut vreodată, iar condițiile în care trăiesc sunt atât de mult sub ceea ce considerăm noi a fi trăibil! Și ei totuși reușesc să o facă cu atâta demnitate si seninătate… ❤️

Iar educația este cel mai important dar pe care îl putem oferi, este ceea ce le poate schimba destinul… 📚📖

Deci: hai să ajutăm 🙂.

Și o ultimă întâmplare, povestită de Aron (pe pagina lui Facebook „Unschooling by Aron„), în limba engleză 🙂, cu toate explicațiile stiințifice de rigoare 💡

I also have a funny story about our house in the maasai village: when we arrived and went inside our house to check it out and lay down our luggage, we also find out that we had neighbours: I spotted a scorpion behind the dor, on the wall… So i told my mother and knewing that it is a dangerous animal we went for our friend, Kipe, to tell him. At first he said it is imposible and that everything is friendly here, but when he saw it he said that yes, this is realy dangerous and killed it. We asked him if there is any chance to be more and he said no.
So, after a year in Tanzania, if we see one of the most venomous animals on earth in our house and somebody killes it and says that there are no more, we simply believe him, stay calm and forget about it. 🦂🏡😁

About the scorpions (from Wikipedia): Scorpions are predatory arachnids of the order Scorpiones. They have eight legs, and are easily recognized by a pair of grasping pincersand a narrow, segmented tail, often carried in a characteristic forward curve over the back and always ending with a stinger. The evolutionary history of scorpions goes back 435 million years. They mainly live in deserts but have adapted to a wide range of environmental conditions, and can be found on all continents except Antarctica. There are over 2,500 described species, with 22 extant (living) families recognized to date.

So lets hear some more about this magnificent creature. Here are some fun facts about them:
🔵they give birth to live young. Unlike insects, which generally deposit eggs outside their bodies, scorpions produce live babies
🔵 scorpions typically live from two to ten years. In captivity, scorpions have lived as long as 25 years wich is impresive.
🔵 Scorpions are champions of survival. A scorpion can live for a full year without food. Because they have book lungs (like horseshoe crabs), they can stay submerged underwater for up to 48 hours and survive. Scorpions live in harsh, dry environments, but they can live on only the moisture they obtain from their food. They have extremely low metabolic rates and require only a tenth of the oxygen of most insects. Scorpions seem virtually indestructible.​
🔵they glow in the dark, A scorpion’s cuticle, or skin, absorbs ultraviolet light and reflects it as visible light. This makes the work of scorpion researchers considerably easier. They can take a black light into scorpion habitat at night and make their subjects light up! Though only about 600 scorpion species were known a few decades ago, scientists have now documented and collected close to 2,000 kinds of scorpions by using UV lights to locate them. When a scorpion molts, its new cuticle is initially soft and doesn’t contain the substance that causes fluorescence. So, recently molted scorpions don’t glow in the dark. Scorpion fossils can still fluoresce, despite spending hundreds of millions of years embedded in rock.
🦂

🔸🔸🔸🔸🔸🔸🔸

Dacă considerați că vă este util conținutul acestui blog (sau dacă pur și simplu vă suntem dragi ❤️, sau… poate găsiți voi vreun motiv) și simțiți că ați dori să oferiți ceva în schimbul valorii primite, accept cu bucurie orice sponzorizare 🤗🌹.